Sunt atât de multe simptome, semne şi comportamente care ar trebui, din punctul meu de vedere, să fie luate în calcul… Dumnezeule!
Bebelușii sunt niște ființe extraordinar de inteligente, ei comunică în permanență cu noi, așa cum știu ei mai bine – în funcție de vârsta pe care o au. În plus, corpul lor e construit, la fel ca al nostru, să funcționeze așa cum ar trebui – în mod natural. Știm din proprie experiență că atunci când ceva ne doare, ceva ne supără, ne ridicăm imediat un semn de întrebare şi ne gândim că „ceva nu e în regulă”. La fel fac şi ei, dragii, ne semnalează prin plâns, ne semnalează prin modul în care își mișcă mâinile, picioarele, capul, corpul… că ceva nu e în regulă! Știu, de multe ori poate fi greu să ne dăm seama care e problema, însă nu e deloc imposibil odată ce înțelegi mecanismele naturale ale corpului în general, mai ales la bebeluși.

Şi copiii mei au comunicat în permanență cu mine. La primul copil, Sebastian, recunosc, mi-a fost foarte, foarte greu să înțeleg ceea ce îmi transmitea. Cu toate astea, am înțeles că era ceva ce îl supăra, am pus lucrurile cap la cap (simptomele, comportamentele) și am reușit să îmi dau seama că e vorba despre un reflux silențios.

La cel de-al doilea copil, Anne-Marie, am fost mult mai pregătită, mai liniștită psihic fiindcă știam ce am de făcut în caz că refluxul apare din nou. A apărut, am rezolvat rapid ce a fost de rezolvat şi apoi nu au mai fost probleme, refluxul a dispărut complet. Încă mă doare de câte ori mă gândesc la suferința lui Sebastian, mă doare că nu mă mai pot întoarce în timp cu tot ceea ce cunosc acum să îl ajut mai bine și să mă ajut și pe mine, implicit. Pentru că nopțile nedormite, plânsul frecvent, stresul că nu îl puteam ajuta prea mult, brațele mele obosite de cât l-au purtat, presiunile celor din jur… toate și-au pus amprenta asupra mea foarte mult la acel moment.

În același timp, sunt recunoscătoare pentru tot ceea ce am învățat, pentru că, odată cu noua călătorie – ca mamă, mi-am descoperit marea misiune din viața asta.

Fiindcă știu cât de multe provocări poate aduce refluxul în viața copilului, a fraților/surorilor, a părinților, a relației dintre părinți, a relației cu cei din jur… şi fiindcă am știut de mic copil că eu voi ajuta oameni (deși nu știam exact CUM până să devin mamă și să descopăr tot ce am descoperit ulterior), îmi doresc să fiu pentru părinți exact ceea ce aș fi avut și eu nevoie la acel moment în care nu mai știam încotro să apuc.

Vreau să vǎ fiu sprijin, îndrumare, suport, ajutor, un om pe care să simțiți că vă puteți baza şi în care să aveți încredere că poate să pună cap la cap simptomele copilului pentru a vedea care este, de fapt, problema și cum se poate acționa țintit, pe nevoile bebelușului.

Secretul succesului este reprezentat de lucrul în echipǎ: eu și părinții – ÎMPREUNǍ.